Proba a 4-a: ‘sightseeing’ = turul obiectivelor
turistice
Pentru ca eu nu eram la prima experienta de vizitator in Londra, am incercat ca in fiecare zi sa atingem cateva puncte cheie pe care Miruna le indicase, fara a face curse de viteza, fara a ne stresa sa ajungem neaparat intr-un anumit loc doar pentru a-l bifa de pe lista noastra mentala. Evident ca, personal, am ajuns la modul acesta de a vizita un oras dupa experiente semi-ratate, in care am parcurs in maxima viteza distante inuman de lungi intr-o singura zi, ca nu cumva sa ‘ratam’ vreun obiectiv stabilit si nu am ramas decat cu talpi frustrant de dureroase si imagini fugare, insuficient fixate pe retina. Dovada ca nu am fost simple turiste e ca am luat dupa noi un ghid turistic care doar ne-a ingreunat rucsacul si am sfarsit prin a-l abandona complet. Am preferat stilul de descoperire a rutei care sa ne ofere si mici surprize: un pub mai pitoresc, o piata ascunsa sau expusa privirilor (ex. piata Borough, Covent Garden, piata centrala din Leeds), un pescarus impasibil pe cheiul Tamisei, o conversatie intre nativi 'autentici' la colt de strada…In felul acesta, ne vine usor sa ‘refacem’ traseul zilnic savurand retrospectiv momentele care ne-au insufletit si dat energie sa continuam explorarea. De altfel, pentru calatoriile viitoare, mi-as dori ca Miruna sa asculte indemnul lui Andrew Zimmern:
Te rog
fii un călător, nu un turist. Încearcă lucruri noi, întâlnește oameni noi și
uită-te mai departe de ceea ce se află în fața ochilor tăi. Acestea sunt cheile
pentru a înțelege minunata lume în care trăim.
Imaginile pe care
le atasez ca marturii redau pentru ochii care nu vad dincolo de aparente doar
ipostaza de turiste, dar va asigur ca noi chiar ne-am identificat cu rolul de
calatoare…
Pentru Londra
majoritatea sunt emblematice, atat timp cat arata cum am pendulat continuu
intre spatiul public exterior si cel interior, de la privit cladiri istorice pe
dinafara la vizitat muzee (Science Museum, National Gallery, Science Museum,
Victoria & Albert Museum, British Museum la Londra, Royal Armouries Museum
in Leeds) si biblioteci (British Library), artere si centre comerciale
(Harrods, Trinity si celebrele Arcades in Leeds) pana la participat la
activitati in sali de curs si sali de documentare la Universitatea din Leeds. De jos, de la nivelul solului, de la inaltimea unui pod sau a platformei unui double decker, sau chiar din varful Monument (unde am urcat cu avant in ultima zi dupa ce in prima l-am ocolit nesimtindu-ma in stare sa urc cele 313 trepte), perspectiva se schimba, dar ramane la fel de coplesitoare prin grandoare…
Proba a 5-a: socializarea si legarea de noi
prietenii
Poate la fel de
importanta cat partea turistica a fost cea de relationare cu prietenii nostri
din Londra si colegii de la Leeds care au fost extrem de sociabili si deschisi
cu noi. M-am bucurat ca prietenii si cumetrii nostri Oana si Florin au putut sa
o descopere pe Miruna si in alte ipostaze si au apreciat-o pentru maturitate,
responsabilitate, dar si ambitie si curiozitate. Noi, la randul nostru, ne-am
bucurat de extrema lor ospitalitate si generozitate, am putut vedea cum
evolueaza de frumos cei doi baieti care se transforma, vazand cu ochii, din
niste pustani care se tachineaza ca doi motanei in niste ‘perfect gentlemen’. Sa
nu mai spunem ca am putut vedea ce inseamna sa petreci o seara cu familia si
prietenii la pub, asa cum faci englezii sadea, ocazie cu care am degustat
cateva din putinele delicii cu care se poate lauda bucutaria englezeasca. Chiar
daca mai fugar, am petrecut o dupa-amiaza foarte placuta si in compania
celeilalte perechi de cumetri, Silvia si
Remus, ale caror fetite sunt absolut adorabile.
M-am bucurat sa
descoperim si noua familie a Consuelei, cu care mi-am permis sa indepartez
barierele rigide impuse la noi de obicei de relatia (fost)profesor-student,
pentru a lega o prietenie care am incredere ca va fi una durabila. Daca pe mine
m-a fascinat Lucy, in care am gasit, spre surprinderea mea, idealul de prieten
patruped, perfect educat, jucaus si extrem de afectuos…intre Miruna si
exuberanta Consuela a fost asa o ‘chimie’ ca au ajuns sa isi impartaseasca din
experientele legate de ingrijit podoaba lor de pret - parul lung – si Miruna
s-a intors acasa cu o coafura in stil afro (facuta de noua ei prietena) mult
admirata de colegi si chiar profesori.
Mi-as fi dorit sa
aiba ocazia sa comunice direct mai mult cu nativi, pentru ca si-a folosit clar
abilitatile lingvistice receptive (citit, ascultat in engleza, germana,
italiana), dar mai putin pe cele productive. De fapt, partea cu vorbitul in
engleza a facut-o in mod formal participand la un club de conversatie la
Universitatea din Leeds unde a avut sansa sa impartaseasca din experienta ei
intr-o familie-gazda in Germania.
Trebuie sa recunosc ca, de multe ori, ne-am asumat total rolul de turiste
avide de cat mai multe dovezi ale trecerii noastre prin locuri pe care
cunoscatorii le recunosc ca fiind legate de spatiul cultural britanic. Cred
insa ca am depasit acest stadiu, transformand
cele 13 zile petrecute impreuna intr-o adevarata calatorie initiatica, in care ne-am acordat pasii in mod firesc,
ne-am inteles, cel mai adesea, din priviri, ne-am entuziasmat, emotionat si
ingrijorat la unison. Suna de-a dreptul idilic si neverosimil cand pui impreuna
mai bine de 200 de ore, aproape fara intrerupere, o adolescenta a carei balanta
a starilor e schimbatoare ca… vremea londoneza si o mama leoaica, degraba
varsatoare de averse…verbale si emotionale. Asa ca recunosc ca ne-am mai zburlit
uneori una la alta (o fi fost vantul sau curentul de vina ?!), dar, pana
la urma, ne-am acordat si iertat scaparile. Am realizat cat adevar este in ceea
ce spune Peter Hoeg: Călătoriile au tendința de a intensifica
toate emoțiile umane. Si
asta chiar e o realitate pe care am experimentat-o.
