Cum se manifesta 'limbajele' iubirii?
Dorinta de a ajunge la o mai buna cunoastere si valorizare a
propriei persoane, precum si la o imbunatatire vizibila a relatiilor cu
ceilalti conduce din ce in ce mai multe persoane spre cautarea si testarea unor
solutii viabile pentru conflictele interioare si crizele recurente in
diferite domenii ale vietii.
Surzi si orbi la toate semnalele, de altfel evidente in jurul
nostru, ignoram strigatele de 'ajutor' ale corpului nostru ajuns la cota de
avarie, aluziile sau SOS-urile familiei care nu indrazneste sa ne scuture
suficient de tare, fluturarile de aripi rupte ale celor pe care ii ranim in
izbucnirile de orgoliu al Ego-ului nostru. Culmea e ca avem impresia ca
toate manifestarile noastre vin din dragoste pentru noi si pentru ceilalti si
nu intelegem de ce nu avem parte de reciprocitate in exprimarea sentimentelor
noastre.
Un prim pas spre a beneficia de acea "dragoste
impartasita" la care aspiram este sa realizam ca e firesc sa ametim in
"caruselul de hamsteri", sa ne simtim epuizati cand ne invartim la
nesfarsit in acelasi cerc stramt, trecand continuu prin aceeasi rutina si
retraind aceleasi frustrari cand dovezile noastre de iubire nu primesc
raspunsul asteptat. Pentru cei care nu se simt confortabil sa mearga la sedinte
de terapie/consiliere de tipul "life coaching" (practica
culturala care nu a prins oricum decat la persoanele care au un venit peste
medie incat sa isi permita asta sau sunt impregnate cultural de tendintele
occidentale), exista alternative in lectura unor carti scrise de
specialisti practicieni care stiu sa puna "punctul pe i" (in cazul de
fata 'i' de la iubire).
O atfel de carte pe care v-o recomand este “Cele cinci limbaje ale
iubirii”, de Gary Chapman, care descrie cinci moduri principale de
exprimare a iubirii, dintre care unul se manifesta constant si mai puternic. Cele
5 "limbaje" identificate si exemplificate de Chapman sunt, de fapt,
gesturi investite cu multa afectiune, dovezi de iubire ratate sub forme care
iau forma fizica/materiala, verbala, gestuala, sau comportamentala.
1. Limbajul gestual/trupului - atingerea este esentiala in relatia
cu persoane care tanjesc dupa contact fizic (imbratisari, saruturi, mangaieri,
masaje etc.)
2. Limbajul verbal-motivational: cuvintele de încurajare sub forma afirmaţiilor de susţinere, a
recunoasterii meritelor sunt manifestari concrete prin care putem sa aratam nu
numai aprecierea ci si dragostea fata de ceilalti.
3. Limbajul cognitiv si
extrasenzorial (comunicarea mentală şi intuitivă): simpla prezenta fizica si efortul de
a "fi intr-un gand" cu persoana iubita sau macar "pe aceeasi
lungime de unda" fac mai mult decat gesturi care implica un mare consum de
resurse materiale.
4. Limbajul simbolic/ritualic: oferirea de cadouri simbolice intr-un cadru intim sau public (in funcie de cat de
introvertita sau extrovertita este persoana careia ii sunt oferite) aduce pe
chip acea lumina clada si sclipirea de recunostinta pe care cu greu le putem
starni altfel.
5. Limbajul actional-comportamental - serviciile oferite printr-un ajutor activ in rezolvarea unor probleme sau
asumarea unor responsabilitati in ingrijirea casei, copiilor etc. fac minuni
atunci cand te simti impovarat de nenumarate sarcini de indeplinit atat acasa
cat si la serviciu.
Simpla identificare a unuia sau altuia dintre limbajele
dominante la sine si/sau la ceilalti nu produce nicio schimbare concreta in
manifestarile noastre. E nevoie ca fiecare dintre persoanele implicate intr-o
relatie (de orice natura) sa fie dispusa sa ofere ceea ce are nevoie celalalt
si nu ce isi doreste pentru sine. Mai mult, atunci cand simte ca celalalt nu
"vorbeste pe limba lui", ar fi bine sa discute deschis si sa ii
atraga atentia ca persista intr-o directie care nu aduce satisfactie nimanui.
